Un premiu Berlin. După ce a devenit un simbol al comunităţii homosexuale din Marea Britanie în anii ’70, atunci când şi-a publicat memoriile intitulate “The naked civil servant” şi şi-a demonstrat curajul şi exhibiţionismul asumându-şi în mod public orientarea sexuală, Quentin Crisp a plecat în Statele Unite ale Americii pentru a ţine prelegeri pe tema “cum să fii o persoană fericită”. Atmosfera permisivă din New York l-a determinat pe gentleman-ul englez să se îndrăgostească de acest oraş şi să se stabilească acolo. Agenta Connie Clausen i-a făcut cunoştinţă lui Quentin Crisp cu editorul Phillip Steele, ceea ce i-a oferit primului oportunitatea de a scrie recenzii de film pentru publicaţia “The Village Voice” şi de a deveni celebru pentru inteligenţa lui ascuţită şi pentru stilul său flamboaiant. Declarând în glumă într-un interviu că homosexualitatea este o boală, iar SIDA este un moft, Quentin Crisp a intrat în conflict cu numeroşi membri ai comunităţii gay, redobândindu-şi popularitatea abia după ce l-a ajutat să se afirme pe tânărul pictor bolnav de SIDA Patrick Angus.